Articol de Oana Marinache
Cel mai important cămin de ucenice „Principesa Maria” din București va fi ridicat de către M.M.S.O.S. pe str. Povernei colț cu str. V. Alecsandri. (Pentru istoria proprietății Benisch – Lamotescu a se vedea ArhiTur nr. 7/2019, Strada Grigore Alexandrescu și împrejurimi, Ed. Istoria Artei)
Noul așezământ de educație și protecție al ucenicelor a apărut la inițiativa soției ing. Furnică, care a fost ajutată și de doamne din lumea bună: Cămărășescu, Glogoveanu, Țițeica, Martinescu, Butculescu, Oromolu, Zissu. Complexul a fost realizat în mai multe etape, ca o investiție a Ministerului Muncii. Potrivit unei facturi emise de atelierul modern de heliografie ”Rapid” al lui Gh.W.Albeanu au fost multiplicate mai multe planuri comandate în 25 iunie, 27 iunie, 1 iulie, 18 iulie, 31 iulie, 21 august și 5 septembrie 1929, în total 72 de copii. (dosar 18/1928)
În prima etapă de proiectare și realizare au fost implicați arhitectul consilier C.D.Dobrescu, arhitectul proiectant Petre H. Ionescu și antreprenorul de lucrări publice M. Romașcu cu sediul în str.Matei voevod 75 și domiciliul în Blvd. Ferdinand 49. Lucrările sanitare au fost executate de Ioan D.Ungureanu. Plățile erau verificate și trimise spre executare de arh.Jean Constantinescu. Inginerul A.Mateescu a verificat simultan și calculele de beton armat la acest cămin și la cel din Chișinău. Mateescu preciza că a verificat 6 planșee executate la începutul lunii decembrie 1930, pe timp favorabil.
Sursa: Boabe de grîu nr. 1/ianuarie 1931
Planurile inițiale nu au fost găsite sau poate se află depuse amestecate în alte dosare. Cele regăsite într-un dosar din 1929 și semnate de echipa de arhitecți M.M.S.O.S. se referă de fapt la corpuri noi de clădire și la modificarea construcțiilor existente în vederea extinderii. Remarcăm funcțiunile mixte, dormitoare, săli de mese, bucătării, anexe, săli de clasă, birouri, sufragerie, cancelarie, de asemenea proiectul unei plantații în curtea generoasă a căminului. (dosar 195/1929) Din corespondența cu antreprenorul Romașcu deducem că în 1930 au fost demolate corpuri de clădiri vechi și o parte din materiale au fost refolosite, vândute sau transferate (sobe) căminului de ucenici în arte grafice din str. Campoduci. (dosar 255/1930)
În a doua etapă de extindere (1933-1934) au fost implicați arh. Petre H. Ionescu și antreprenorul Vasile Popescu. Aici au putut fi găzduite 500 de eleve, oferindu-se cursuri serale, găzduire (internat) și activități culturale. (dosar 334/1933)
Clădirea a adăpostit vremelnic și Camera de Muncă București înainte de achiziționarea pentru aceasta a proprietății din strada Radu Calomfirescu nr. 8. (dosare 535/1937 și 316/1938) Căminul s-a reparat și extins și în corpul ocupat de funcționarii Ministerului, în acest sens s-au întreprins lucrări sub coordonarea arh.Petre H.Ionescu și arh.I.Chivulescu. (dosar 189/1940-1941)
Căminul de ucenice s-a bucurat de patronajul Reginei Mame Elena în perioada domniei fiului ei, M.S.Regele Mihai I. În actuala str. Povernei 6 se află unul dintre sediile Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
Comentarii
Trimiteți un comentariu