Ada Zăgănescu

Arhitect Ada Zăgănescu

Colecția de familie Mihnea Groza

Ada Eleonora D. Zăgănescu

Dosar 2396

Cetățean român

Născută în 16 februarie 1889

Fiică naturală a Eleonorei Dumitru Zăgănescu, de 25 ani, din str. Primăverei nr. 28

Diplomată nr. 231 a Școlii de Arhitectură din București din 15 septembrie 1919

Adresa în Aleea Mitropoliei nr. 19, ap. II

Aviz Consiliul Colegiului Arhitecților nr. 8 din 18 octombrie 1944
Dreptul de a exercita profesiunea de arhitectură pe tot teritoriul României

Înscriere în Colegiul Arhitecților 1 februarie 1945

Lipsă fotografii dosar

În decretul 92/1950 de naționalizare apar pe numele ei 7 apartamente în str. Patriarhiei nr. 19.

Ada Zăgănescu este nepoata de frate a lui Pavel Zăgănescu (1815-1897), personaj important al Revoluției din 1848 și comandantul pompierilor din Dealul Spirii

Ada a deținut o proprietate în str. Gândacilor/Gen. Poetași nr. 37 (Suburbia Delea Veche), moștenire de la unchiul ei, Alexandru Zăgănescu; Ada o împuternicea în 1921 pe verișoara ei, Dr. Didona Culină să se ocupe de proprietate, vândută în 1925 fam. Stiaszny

A mai deținut o proprietate în str. Vâlcov prin Raion nr. 24, de la Societatea Comunală București, ipotecă 1916, achitată în 1926 de noul proprietar, Stoicescu; Ada o împuternicea în octombrie 1924 pe Dr. Didona Culină să se ocupe de proprietate

A fost căsătorită o vreme cu diplomatul Marcu Beza. În acest sens am interpreta o ipotecă la Creditul Funciar Urban din 1928, pe numele amândurora, asupra proprietății din str. Poetului nr. 18/Ienăchiță Văcărescu nr. 22 (parcelarea Culina-Simotta, loturile D și E din 1922)

În timpul căsătoriei cu Marcu Beza, a avut șansa să trăiască în Anglia și Palestina (călătorie Siria?), colecționând diferite piese de artă.

Arh. Ruxandra Nemțeanu atribuia arh. A. Culină imobilul de pe Dealul Patriarhiei, ce coborară spre str. Ienăchiță Văcărescu. Dosarul de autorizație o indică pe Ada ca autoare planurilor, iar A.Culina posibil diriginte al lucrărilor.(1926-1927)

Piese de mobilier ale Adei s-au aflat în posesia familiei Groza, căci bunica maternă a dl. Mihnea Groza era născută tot Zăgănescu

Dr. Didona Culina, soția arhitectului A. Culină, era sora mai mare a bunicului matern al dl. Groza

De la aceștia se mai păstrează câteva tacâmuri din Hotel Ambasador, lucrarea cea mai importantă a arh. A. Culină

Activitate profesională

A făcut studiile la Școala Centrală de Fete și apoi a fost prima studentă la Școala de Arhitectură, admisă în 1909 după ce a mers cu mama ei în audiență la Ministrul Instrucției și a solicitat o dispensă pentru a da concurs la matematică și desen. (Arhitectura 1974, 1980, 1988) Ea afirma că i s-a permis să audieze, pentru a se pregăti la matematică în vederea admiterii. Admiterea a dat-o propriu-zis în anul 1911, clasificându-se a doua dintre candidați. Este foarte probabil ca să fi urmat cursurile cu întreruperi sau să fi fost nevoită să le reia, căci nu există o continuitate: în anul 1911 era în anul II, când primea o mențiune la desen arhitectural. (Dimineața, 13 iunie 1911) În 1913 este menționată la proiecte de arhitectură, fiind studentă în anul I. (Dimineața, 12 aprilie 1913) În 1915 ajunge în anul III dar este prezentă și la unele probe de anul II. (Dimineața, 22 martie 1915, 12 iunie 1916) În 1916 a realizat releveele clădirilor Mitropoliei și a participat la concursul de anul III. (Dimineața, 27 ianuarie 1916)

În arhiva digitală a U.A.U.I.M. sunt prezentate cinci desene de-ale sale, studii după clădiri antice. Diploma de absolvirea a fost obținută după Primul Război, în 1919, la fel ca cea a Virginei Andreescu; proba de concurs a fost un garaj.

Ada a început să lucreze încă din 1916, fiind angajată în serviciul de arhitectură al Ministerului Sănătății, apoi a trecut la Ministerul Domeniilor, unde a rămas până la absolvire.

Lucrări: Locuință pe Blvd. Elisabeta, cu arh. Simotta a colaborat la casa dr. I. Moscu, în colaborare cu arh. N. Nenciulescu Școala de Sericicultură de la Șosea, cu arh.Culina Hotel Ambasador (mobila și decorația interioară) (1936), decorația interioară a unui consulat din Ierusalim, modificări la Palatul Cotroceni, fermele model Murfatlar și Segarcea. Cel mai mult se pare că a lucrat împreună cu A. Culina, atât la detalii cât și a conducerea lucrărilor din provincie (casa dr.Mișu și Vernescu la Buzău, vilele Cetățuia și Zografi la Eforie, vila Dala din Constanța, vila Valeriu Pușcariu la Bran, vila col. Constantinescu la Brașov, un spital în jud.Ialomița. Proiecte neexecutate: spital pentru Eforia Spitalelor Civile (1914), cazinou I.Doiciu pe malul Lacului Snagov (1920) în colaborare cu A. Ghiaciu, un han în apropierea barierei Rahova (1934). După 1950 a fost arhitect decorator, colaborând în proiecte ale Cooperative Energia pentru Institutul de la Măgurele, ale Cooperative Partizanul la amfiteatrul Facultății de Drept. (Arhiva U.A.R.) A ținut conferințe de istoria artei și arhitecturii la Londra, St. Albans și București și a organizat expoziții de artă românească. A tradus basme din limba engleză și a ilustrat cărți despre folclorul românesc.(Arhitectura 1976, ferpar) A fost o prezență activă la Uniunea ”Arta și istoria națională”.