Date esențiale
1921 Ministrul Lucrărilor Publice, profesorul Ion Petrovici, aprobă Legea Corpului Arhitecților din serviciile publice (acum 100 de ani)
Printre inițiatori au fost arhitecţii Petre Antonescu, Statie Ciortan, Paul Smărăndescu, Ion D. Berindey, Ştefan Burcuş, Daniel Renard, Dumitru Herjeu, Ion N. Socolescu, Nicolae Stănescu şi Ion D. Trajanescu.
Mai 1932 - Prim Ministrul și Ministrul Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, profesorul Nicolae Iorga, aprobă Legea de înființare și organizează Corpul Arhitecților din România (acum 89 de ani) Legea a fost promulgată de Regele Carol al II-lea prin Înaltul Decret Regal No. 1607 din 9 mai 1932 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 103 din 12 mai 1932.
Biblioteca arh. Mădălin Ghigeanu
Decembrie 1932 Ministrul Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, profesorul Dimitrie Gusti, prezidează Adunarea Generală de constituire a Corpului Arhitecților și aprobă Regulamentul de funcționare. (acum 89 de ani)
Conducere:
Consiliul și Adunarea Generală funcționează în localul Academiei de Arhitectură
Consiliul este format din 7 arhitecți diplomați, cu o vechime profesională de cel puțin 10 ani, mandatul lor fiind de 3 ani
Consiliul alege un casier, 2 cenzori și un vice-președinte
Adunarea generală se întâlnește anual, în 15 decembrie; va alege și decanul Corpului Arhitecților din România
Membrii vor achita o taxă anuală
Comisia disciplinară va fi compusă din 3 arhitecți, cu o vechime de cel puțin 10 ani
Au participat 234 votanți din 340 arhitecți înscriși care au ales conducerea astfel:
- primul decan al Corpului Arhitecţilor: prof. arh. Statie Ciortan
- preşedintele Societăţii Arhitecţilor Români, Ion D. Enescu, a primit funcţia de prim-prodecan al Corpului
-membri: prof. arh. Petre Antonescu, Rectorul Academiei de Arhitectură și prof. arh. Constantin Iotzu de la aceeași Academie
-casier: arh. Arghir Culină
-cenzori: arh. Leon Silion și arh. Nicolae Georgescu
- preşedintele Comisiei disciplinare: arh. Scarlat Petculescu
-membrii Comisiei disciplinare: arh. Florea Stănculescu și arh. Constantin Dobrescu; supleanți: arh. P. Antonescu, arh. Emil Guneș și arh. I. Trajanescu
La vot au participat 234 din cei 321 arhitecți înscriși, 101 votând pentru arh. Statie Ciortan.
1934 Regele Carol al II-lea decretează Regulamentul de aplicare a legii din 1921 şi este întocmit Tabloul arhitecţilor funcţionari din serviciile statului, judeţelor şi comunelor. Tabloul este organizat după titluri de funcţii –arhitecţi inspectori generali clasa I şi II, arhitecţi-şefi clasa I şi II, arhitecţi ordinari clasa I, II şi III şi arhitecţi stagiari.
Cele mai înalte recunoașteri în calitate de "arhitect inspector general clasa I" le-au avut arhitecții Petre Antonescu, Nicolae Ghica-Budeşti, Victor Stephănescu, Statie Ciortan și Paul Smărăndescu.
Corpul Arhitecţilor cuprindea atunci 428 (313 în Bucureşti) de arhitecţi diplomaţi şi 88 (23 în Bucureşti) de arhitecţi recunoscuţi.
Taxa de înscriere era de 600 lei, iar cotizația anuală a fost de 360 lei.
1935 - 1938 Conducerea este asigurată de:
- decan al Corpului Arhitecţilor: prof. arh. Statie Ciortan
- preşedintele Societăţii Arhitecţilor Români, Ion D. Enescu, rămâne în funcţia de prim-prodecan al Corpului
-membri: arh. Daniel Renard și Arh. Gh. Negoescu
-casier: arh. Alex. Iliescu
-cenzori: arh. Leon Silion și arh. Vasile Rădulescu
- preşedintele Comisiei disciplinare: arh. Scarlat Petculescu
-membrii Comisiei disciplinare: arh. Florea Stănculescu și arh. Constantin Dobrescu; supleanți: arh. Ctin. Nănescu și arh. I. Trajanescu
1938 - 1941 Decan al Corpului Arhitecţilor: prof. arh. Statie Ciortan
- preşedintele Societăţii Arhitecţilor Români, Ion D. Enescu, păstrează funcţia de prim-prodecan al Corpului
-membri: prof. arh. Petre Antonescu, Rectorul Academiei de Arhitectură și prof. arh. Paul Smărăndescu de la aceeași Academie
-cenzori: Arh. Ghe. Simotta și arh. Ion I. Berindei
-casier: arh. Ion Roșu
- preşedintele Comisiei disciplinare: arh. Simeon Vasilescu
-membrii Comisiei disciplinare: arh. Radu Culcer și arh. Pandele Șerbănescu; supleanți: arh. Roger Bolomey, arh. Emil Guneș și arh. Mircea Cherembach
August – Octombrie 1941 Ministrul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor, profesorul inginer Constantin Bușilă, modifică legea și reorganizează Corpul în Colegiu, trecându-l sub administrația ministerului său. (acum 80 de ani)
Consultare inventar dosare de arhivă
Reguli:
Arhitecții diplomați vor face dovada prin diplomă de arhitect eliberată de Academia de Arhitectură din București sau diplomă similară din străinătate echivalată de Academia de Arhitectură din București
Cereri depuse în maxim 3 uni de la promulgarea legii din 1932
Ministerul de Instrucție Publică îi va trece în Tabloul Corpului de arhitecți și le va elibera o legitimație de liberă practică în maxim o lună de la depunerea cererii
Arhitecții recunoscuți vor face dovada unei practici neîntrerupte de 5 ani în domeniul arhitecturii ca ocupație principală sau în calitate de funcționar bugetar sau în calitate de liber profesionist
Nu puteau cere înscrierea sau o pierdeau cei care suferiseră o condamnare penală
Toate posturile de arhitecți în instituțiile de stat, județ, municipiu, comună, Case și Regii Autonome nu vor putea fi ocupate decât de arhitecți recunoscuți
Pedepse disciplinare:
Mustrare confidențială sau publică
Interzicerea de a profesa de la 6 luna la 1 an
Interzicerea de profesa pe 5 ani
Radierea definitivă
Documente necesare înscrierii:
Diploma de architect
Extrasul certificatului de naștere
Certificat de cetățenie română
Declarație semnată de respectare a prevederilor statutului Corpului Arhitecților
2 fotografii
Sediul profesional
Legitimația cuprindea:
Fotografia arhitectului
Data nașterii
Sediul arhitectului
Specificația dacă arhitectul este diplomat sau recunoscut
Numărul diplomei sau a actului de înscriere
Comentarii
Trimiteți un comentariu